HPV este prescurtarea pentru Human Papilloma Virus. Exista peste 150 de tipuri de papiloma virusuri umane, dar mai bine studiate sunt in jur de 80. Peste 30 de virusuri se transmit pe cale sexuala si pot infecta regiunea genitala atat la femei cat si la barbati.
HPV produce leziuni cutanate de diverse tipuri :veruci-vulgare, plane, ano-genitale (condiloame), papiloame, etc. O mare parte din populatie este infectata cu acest virus.
Verucile vulgare sunt excrescente ale pielii, de obicei nedureroase si se pot inmulti prin autoinoculare. Orice zona a pielii poate fi afectata, mai frecvent palmele si “talpile”( in acest caz putand fi dureroase).
Verucile plane sunt mai frecvente la copii si la cei cu imunitate scazuta.
Verucile cu localizare ano-genitala sunt numite si condiloame.
Infectarea se produce prin contactul zonelor cutanate cu suprafete sau cu persoane infectate.
In cazul prezentei leziunilor genitale (condiloma acuminata) pacientii trebuie investigati suplimentar pentru excluderea altor afectiuni cu transmitere sexuala.
Perioada de incubatie a virusului Human Papilloma este cuprinsa intre 2 saptamani si 8 luni, in medie 10 saptamani. Multiplicarea virala si aparitia negilor genitali (condiloamelor) incepe de obicei la un interval de 3 – 6 luni dupa infectare.
Diagnosticul se pune printr-un examen clinic si eventual este necesara o confirmare data de teste de laborator pentru a elimina alte aspecte patologice si pentru a diferentia tipurile de afectiuni.
Leziunile produse de HPV se pot inmulti. O evolutie prelungita poate fi intalnita la persoanele cu o imunitate scazuta.
Anumite tulpini ale HPV pot produce cancer de col uterin.
Manifestari clinice
Forma obisnuita este putin proeminenta, cu marginea groasa, tare, uscata, dureroasa la apasare, semanand cu o batatura.
A doua forma cuprinde mici elemente hiperkeratozice grupate in mozaic si nedureroase.
Tratamente
Tratamentul profilactic recomanda folosirea prezervativului in relatiile sexuale. Acesta trebuie folosit 3-6 saptamani dupa efectuarea tratamentului si vindecarea clinica.
O conduita preventiva cere ca ambii parteneri sa fie examinati si tratati concomitent, evitandu-se astfel reinfectarea.
Tratamentul curativ urmareste indepartarea definitiva a leziunilor.
Aceasta se poate face prin:
Aplicarea locala a unor substante: acid salicilic, podofilina, podofilotoxina, imiquimod etc.
Crioterapie (cu azot lichid sau zapada carbonica)
Metode chirurgicale(electrocauterizare, tratament cu laser CO2)
Tratamente adjuvante – de stimulare a imunitatii.
